|
|
||
|
Vezi și:IARBĂ,
LUCERNĂ,
BATAT,
GEOFITĂ,
GHIZDEI,
GLODURARIȚĂ,
HEMICRIPTOFITĂ,
BRÂNDUȘĂ,
PIPIRIG,
GOLOMOZ,
GHERGHINĂ
... Mai multe din DEX...
PLANTĂ PERENĂ - cuvântul nu a fost găsit. Rezultate suplimentare
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru PLANTĂ PERENĂRezultatele 1 - 10 din aproximativ 35 pentru PLANTĂ PERENĂ. IÁRBĂ , ierburi , ( 2 ) s . f . 1. Nume generic dat plantelor erbacee , anuale sau perene , cu părțile aeriene verzi , subțiri și mlădioase , folosite pentru hrana animalelor . 2. Buruieni de tot felul . 3. Pajiște . 4. Compuse : iarbă - de - mare = plantă erbacee cu frunze liniare și cu flori verzi , care crește pe fundul mării și ale cărei frunze uscate sunt folosite în tapițerie ; zegras ( Zostera marina ) ; iarba - broaștei = mică plantă acvatică , cu frunze rotunde , lucitoare , care ( datorită pețiolului lung ) plutesc la suprafața apei , și cu flori albe ( Hydrocharis morsus - ranae ) ; iarba - ciutei = plantă perenă din familia compozeelor , cu flori galbene dispuse în capitule ( Doronicum austriacum ) ; iarba - fiarelor = a ) plantă erbacee veninoasă , cu frunze opuse , acoperite cu peri , cu flori albe - gălbui ( Cynanchum vincetoxicum ) ; b ) ( în basme ) iarbă cu putere miraculoasă , cu ajutorul căreia se poate deschide orice ușă încuiată ; p . ext . putere supranaturală , care poate ajuta la ceva greu de obținut ; iarba - găii = plantă erbacee cu frunze dințate , acoperite cu peri aspri , cu flori galbene ( Picris hieracioides ) ; iarbă - creață = izmă - creață ; iarbă - deasă = plantă erbacee cu tulpini subțiri , cu frunze înguste și flori verzi , dispuse în panicule ( Poa nemoralis ) ; iarbă - grasă = plantă erbacee cu tulpina ramificată și întinsă pe pământ , ... LUCÉRNĂ , s . f . Plantă perenă din familia leguminoaselor , cu frunze compuse din câte trei foliole și cu flori albastre - violacee , cultivată ca plantă furajeră ( Medicago sativa ) . [ Var . : ( Reg . ) luțărnă , luțérnă , s . BATÁT , batați , s . m . Plantă perenă din țările calde , cu tulpina lungă , târâtoare , cu frunze mari , cu flori albe sau roz , cultivată pentru tuberculele sale comestibile bogate în amidon , vitamine și zahăr , cartof dulce ( Ipomoea batatas ) ; p . restr . tuberculul acestei GEOFÍTĂ , geofite , s . f . Plantă perenă care , în condiții defavorabile , continuă să supraviețuiască numai prin organele GHIZDÉI , ghizdei , s . m . Plantă perenă de nutreț , cu frunze trifoliate , cu flori galbene ( Lotus corniculatus ) . - Et . GLODURÁRIȚĂ , glodurarițe , s . f . Plantă perenă asemănătoare arbuștilor , cu flori minuscule ( Camphorosma monspeliaca ) . - Glodur [ os ] + suf . - HEMICRIPTOFÍTĂ , hemicriptofite , adj . f . , s . f . ( Plantă perenă ) la care mugurii de reînnoire apar în dreptul suprafeței solului sau sub stratul de frunze moarte sau de mușchi care acoperă BRÂNDÚȘĂ , brândușe , s . f . 1. Plantă erbacee cu flori violete în formă de pâlnie , care înflorește primăvara timpuriu ( Crocus heuffelianus ) . 2. ( În sintagma ) Brândușă galbenă = plantă erbacee perenă cu florile galbene - aurii , ocrotită de lege ( Crocus moesiacus ) . 3. Plantă veninoasă din familia liliaceelor , cu frunze mari alungite și cu flori roșietice sau liliachii , care înflorește toamna și care este folosită în medicină ( Colchicum autumnale ) ; floarea - PIPIRÍG , pipirigi , s . m . Nume dat mai multor plante erbacee care cresc pe malul apelor sau prin locuri umede și mlăștinoase : a ) plantă cu tulpina înaltă , cilindrică , de culoare verde și cu flori brune - roșcate , îngrămădite în spice la vârful tulpinii ( Schoenoplectus lacustris ) ; b ) plantă cu tulpina formată din trei muchii , cu frunze late , cu flori verzi închis ( Scirpus silvaticus ) ; c ) plantă cu tulpina aspră și rigidă , de culoare cenușie - verzuie sau albăstruie , terminată cu un spic care are la capăt un vârf ascuțit ( Equisetum hiemale ) ; d ) plantă erbacee perenă cu tulpina triunghiulară , plină pe dinăuntru , cu frunze liniare cu nervuri paralele și cu inflorescențele compuse din 1 - 4 globușoare ( Holoschoenus vulgaris ) . - Et . GOLOMÓZ^2 , golomoaze , s . n . V . gălămoz . GOLOMÓZ^1 s . m . Plantă erbacee perenă din familia gramineelor , cu flori roșietice sau violete , cultivată ca plantă furajeră ( Dactylis glomerata ) . [ Var . : golomăț s . m . ] - Et . GHERGHÍNĂ , gherghine , s . f . Plantă erbacee perenă cu tulpina înaltă , cu flori mari , de culori și forme variate , cultivată ca plantă decorativă ; dalie ( Dahlia Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||